4.Ziua lui

Toamna sufletului meu,

Iti multumesc ca ajuti la intregirea mea.

Pentru mine esti o piesa importanta din puzzle-ul ce-l construiesc de ceva timp.

Faci parte din mine ca vrei ca nu vrei nu e decizia ta ci a mea.

Azi, o ultima zi de brumarel...

 Un nou strop de bruma se prelinge pe scoarta stejarului,ce-n fiecare an se inalta mai sus si mai sus...

Acest strop de bruma rodeste o noua frunza ce-l face si mai falnic si mai tanar...

Un vant puternic i-a rupt o ghinda, iar aceasta si-a facut cuib in sufletul meu.

N-a durat mult si samanta a germinat, iar embrionul ei este dragostea ce-i da sufletului melodie sa danseze si-l face sa vibreze.

Poate fulgul ce se va aseza pe bobocu-mi uscat la radacina, topindu-se va da o noua floare, ce-as vrea sa zboare , sa se cuibareasca in sanul tau, sau, mai bine, m-as transforma eu in Degetica,si-as calatorii pe-o cioara si m-as adapostii in palmele tale...

M-ai primii?...

3.El

Incepuse sa se urasca.
Devenise obsedat de ea,o iubea,o dorea, "canta" dupa placul ei.
Vorbeau de putin timp.
Credea ca stie ce face,dar ea domina cu lacrimile si vocea ei.
Se calma cand o suna,cand ea-i radea in urechi; ar fi vrut sa-i rada toata viata ce-o mai avea...
O dorea zambitoare,trista...o vroia toata,toata! Insa ei incepu sa nu-i mai pese de la un timp...cel putin asa credea el.
Ii dorea trupul. Tineretea ei il imbata,facandu-l s-o doreasca mai aprins.
De multe ori o amagea,nu-i spunea concret ce simte. Ii purta o dragoste impulsiva. Cu toate acestea se controla,fiind ft patern in acele momente... dar se saturase!
Credea ca ea se joaca. Gresea, era doar mai cumpatata ca el.
El se razvratea, dar trebuia sa lase dupa ea,deoarece era prea nebun.
Nu-si daduse seama c-o iubeste intr-atat,incerca sa ascunda ceea ce simtea,dar dadea pe dinafara; ranind-o sau ridicand-o pe un piedestal.
Mereu statea si incerca sa-si reaminteasca toate ingrijorarile ei si dragostea cu care-l "cocolosea".
Deja era iun drog pt el partea ei dulce si indragostita. Insa de la o vreme, ea incepu "sa-si arate coltii".
Gelozia crestea,se transforma in ura.
Vroia s-o manance, sa fie-n el. Doar asa putea sigur...!

Poezia ei (femeia)

Soapte

 

 

Asteapta-ma intre apus si rasarit,

              intre apa si cer

                     intre nori si pamant!

 

pulberi de vant

voi fi

purtandu-te

prin vis

pan' la infinit!...

5. Poezia lui

Vocea

Isi lasase capul in maini.

O farama

din vechea teama

s-a trezit din nou.

A intrat ca o umbra,

patrunsese in aceasta imagine

si o spulbera.

Parca i se scursese

tot sangele din vene.

Noaptea

se tot foia nelinistit

cu pleoapele de sus lasate.

In toamna ce-a inceput

sa scuture frunzele copacilor,

viata facuse sa-i apara riduri.

Si vocea ce taia ca o lama

in scurgerea timpului,

deveni o ... litanie.

2.Ea ca un copil

Iubire de copil

In baloane de sapun

sa se-mbratiseze-as vrea

viata mea cu (viata) ta

unite-ntr-un sarut

si pecetluite-n lut ...!

1. Inceputul

Singură în frumuseţe

Mi-au ruginit florile obrajilor!

Cioburile-mi ştrangulate de atâta
frumuseţe
au pălit!

Atât de-nsingurată-n frumuseţe...!

Privirile-mi adânci fărâmiţate
s-au transformat in raze...!

Paralela intre mine si Cornel Botean-neterminat

Sarut

de Popa Evelyn

 Doua petale de trandafir

Parfumate de bruma timpurie

Au cazut...!

Sarut

de Cornel Botean

 ti-am furat rujul

de pe buze

hoteste

Libertate

de Cornel Botean

am pus mana pe tine

si te pastrez acum

in colivie

Libertate

de Popa Evelyn

Tanjesc dupa trupu-ti zvelt

asemeni pasarii din colivie...!

As vrea sa-mi creasca

aripi de serafim

si sa zbor

ca Ikar!